Despre vrute si nevrute

   Nici nu stiu ce ar trebui sa fac in continuare.Bine...multe variante nici nu mai am. Am citit undeva,pe un blog pare-mi-se,ca isi face efectul in 20-30 de minte. Si ca nu e dureros. Ironic...dupa o viata de trairi dureroase aleg un sfarsit lipsit de ce credeam ca este obligatoriu. Macar acum,aici unde sunt,este mai multa liniste decat mi-as fi putut dori vreodata. Am si o mica livada...mai mare mi-ar fi fost satisfactia daca eu as fi fost cel care ar fi plantat toti acesti pomisori pe care nu-i voi vedea dand rod. Nu-i voi vedea haituiti de mii de albine,nu ma voi bucura de umbra lor in toridul august. Ma simt atat de obosit,ma doare ceva si nu mai stiu ce. Am obosit odata cu mine si pe toti cei din jur. Am alocat zile intregi drumurilor la tot felul de doctori,vraci si descantatori ce n-au izbutit sa-mi gaseasca leac. Am devenit mai apoi client fidel al psihologilor ce-au dat gres incercand sa schimbe ceva in/la mine. Ma amuzam teribil vazandu-le stradania de a-mi pastel...

...te simti bine in pielea ta? Iti pui enspe mii de intrebari despre ce ai fi putut face altfel in ziua ce tocmai s-a incheiat? Crezi cu adevarat ca vei fi ferita de remuscari? Crezi ca rangul de simplu muritor serveste ca scuza actiunilor tale? Intinsa in pat,cu privirea in tavanul pe care se joaca luminile masinilor inghitite de asfaltul nepasator...te simti cuprinsa de nerabdarea unei zile noi? Cand luminile se sting tu continui sa luminezi? ...iti simti inima inclestata la gandul ca m-ai lasat prada intunericului? Simti greutatea regretului? Cunosti cum este sa iti fie strivita fiecare iluzie,fiecare vis,fiecare amintire? Stii cum este sa iti fie cald si frig,sa fii in Rai si Iad,sa fii bine si rau? In acelasi timp... Iar pentru toate astea sa fie de ajuns o singura privire? Un singur zambet? Un singur sarut? Cand luminile se sting tu continui sa iubesti? ...te gandesti ca ma sting si eu odata cu ele,si doar de dor? Te gandesti ca putin este de ajuns? Gasesti ca dorul este o ...