Teama de simplu
Nu m-as fi asteptat niciodata ca aceste cuvinte sa fie capabile de alaturare,daramite de enuntie de concept. Dar poate ca intr-adevar,lumea nebuna in care ne invartim,chiar face ca imposibilul sa para un fleac. Vremurile pe care le-am apucat incep sa transforme totul si sa ne transforme in orice. Acum,sigur ca ne putem bate cu pumnul in piept ca nu e deloc asa ori ca nu e cazul nostru s.a.m.d. Dar ce ne spunem in clipa de luciditate pe care o avem noi toti sporadic,atunci cand ne privim in oglinda? Putem fi oare multumiti de noi insine? Putem avea admiratie pentru toate lucrurile de care suntem capabili si pe care le facem de cele mai multe ori asemenea automatismelor? Ori suntem macar constienti de puterea de impact pe care de cele mai multe ori ajungem sa o neglijam pana cand,in cele din urma,ajungem sa o ignoram complet? Suntem ori mai suntem atenti la ce se intampla in jurul nostru si cum tot ce facem si spunem are un impact major asupra tuturor dar mai ales ...