Iubirea nu lasa semne fizice

    Am auzit replica asta de 1000000 de ori incat aproape ca mi s-a aplecat: ''se vede ca ai iubit mult''.Si chestia e ca asta vine dupa ce le spun celor curiosi ce e cu mazgaleala de pe gatul meu.Cateodata am rabdare sa fac asta,cateodata imi intorc spatele si plec sau imi vad de ale mele.Cine si mai ales cum ar putea sa inteleaga cineva ce era in mintea mea atunci cand mai ales eu nu stiu asta?
    Si colegul de camera de pe atunci era un pic mirat mai ales de locul ales,tinand cont ca era primul tatuaj facut.Dar si-a facut treaba cat de bine a putut si a iesit un A gotic.Sau ma rog...asa se vrea a fi.Lucrurile sunt simple:la vremea respectiva tineam ingrozitor de mult la o fata care ulterior a sfarsit prin a se casatori cu un fost, marcant de altfel, din viata ei iar eu am sfarsit cu o initiala la vedere.
    Ma rog...azi lucrurile stau altfel.Lucrurile intr-adevar marete,cum ar fi iubirea,nasterea unui copil,decesul cuiva drag ori o mare implinire,toate astea nu se pot rezuma la ceva atat de comun si de la vedere.Sunt lucruri care iti inunda sufletul,schimba oameni si genereaza forte uriase capabile sa sparga si cele mai nefaste chestii ca pe niste paie de chibrit.Sunt lucruri care pe unii ii transforma radical asa cum exista si oameni care nu pot fi induiosati chiar usor.
    Cred ca vreau sa spun ca sunt intr-o oarecare masura convins ca iubind intens,sistematic,metodic ori pur si simplu nebuneste o persoana nu inseamna ca trebuie share-uita invocand ulterior teribilismul varstei.Prietene,iubesti? Atunci rezuma-te la asta si lasa celelalte chestii deoparte! Iubeste-o/iubeste-l si lasa comparatiile,demonstratiile si asigurarile pentru alte situatii.Desi suna naspa (vorba unui contemporan pe care il citesc sporadic pe o retea de socializare,Dan Ciupureanu pe numele sau),doar iubeste! Ar trebui sa fie mai mult decat suficient.