Despre vrute si nevrute

    Ca ploua.Si ca te va sterge de pe mine.Si ca orice strop de uitare izgonit din cerul bacovian prea plumbuit pentru gustul meu masochist de auto-mutilare îmi va smulge bucăți de țesut în speranța ca se va prinde de mine.Si ca mai apoi,cand toate astea vor lua sfârșit,cand nu voi mai avea taria,curajul,tupeul și curiozitatea de a privi foaia în care te citeam printre rânduri,sa cred de fapt,sa sper,sa-mi doresc sa concluzionez ca nici o editie limitata nu este cu adevărat limitata pana când nu este sfârșită.     Ca primul strop pe care l-am simțit pe fata nu a fost rece.Si ca norii,dar mai ales prezenta lor,nu a însemnat nimic.Caci ei sunt acolo...si totuși asta nu împiedica albastrul caselor să mă arunce în o ușoară melancolie euforica aproape stupida,puerila; ca și cum copilul inundat de nou striga după mama în speranța ca doar așa ce știe va rămâne așa.     Ca nimic nu se schimba.Si ca nu sunt coerent.Si mai ales ca iubesc :...

    Am auzit replica asta de 1000000 de ori incat aproape ca mi s-a aplecat: ''se vede ca ai iubit mult''.Si chestia e ca asta vine dupa ce le spun celor curiosi ce e cu mazgaleala de pe gatul meu.Cateodata am rabdare sa fac asta,cateodata imi intorc spatele si plec sau imi vad de ale mele.Cine si mai ales cum ar putea sa inteleaga cineva ce era in mintea mea atunci cand mai ales eu nu stiu asta?     Si colegul de camera de pe atunci era un pic mirat mai ales de locul ales,tinand cont ca era primul tatuaj facut.Dar si-a facut treaba cat de bine a putut si a iesit un A gotic.Sau ma rog...asa se vrea a fi.Lucrurile sunt simple:la vremea respectiva tineam ingrozitor de mult la o fata care ulterior a sfarsit prin a se casatori cu un fost, marcant de altfel, din viata ei iar eu am sfarsit cu o initiala la vedere.     Ma rog...azi lucrurile stau altfel.Lucrurile intr-adevar marete,cum ar fi iubirea,nasterea unui copil,decesul cuiva drag ori o mare implinire,toa...

    Da,azi mi-e ciuda.Mi-e ciuda de tot si toate si toti.Sunt scarbit de felul lor de-a fi,de-a gandi,de-a se exprima si comporta.Sunt dezgustat de cei ce vand si se vand.De ipocriti cu fete senine si priviri exersate.De cei care fac opusul spuselor lor.De cei care incalca cu vointa,habar ori limita propriul cuvant,de cei care scuipa pe valorile umane de baza,de cei care umbla deghizati in oameni printre noi.Sunt scarbit de noul val de feminin,orbit de tot ce e sclipitor ori ce implica mii de zorzoane.Sunt oripilat de ce spun,cred si scriu (dar mai ales CUM scriu) odraslele tinute la adapost de urgia crizei de orice fel.Sunt dezgustat de cei care te lovesc in fata,gandind ca nu e nimic rau in asta,dupa ce in prealabil au avut grija sa pozeze in persoane integre cu simt cel putin bun si cu capul pe umeri.Sunt trist ca limba materna e luata la terfelit de indivizi care nu sunt capabili sa se iscaleasca.     Ce vad azi,oriunde as intoarce capul? Iti zic atat: ipocrizie...

Daca la inceput cu totii ne spovedeam la un preot oarecare,comun si din cale afara de casual,intre timp lucrurile au evoluat,intr-un fel sau altul.Pe rand am luat calea pshihologului ca intr-un final sa ajungem sa avem cu totii blog.Diversitatea e buna.Medicamentele sunt si ele bune,indiferent daca sunt prescrise celor care latra fara sa muste.In fine...nu asta este esential.Sunt fascinat,orbit,surprins( iar aici nu ma refer doar la ipostazele placute),interzis,critic si in asentiment cu vad zilnic.Frumusetile feminine ale patriei,photoshopate sau ''corectate'' prin oricare alte mijloace oferite de gadgeturile contemporane,care iau pozitii asemanatoare serpilor boa inainte de festinul culinar dar pe care nu le vedem in naturaletea sociala de zi cu zi,tot un fel de spovedanie amestecata cu miloageala fac : ''Uite-ma! Asa dorm eu,asa mananc eu,asa beau! Ma vezi? Acum,ca tot ma vezi,hai cu like-ul,share-uitul si eventual,comment-ul! Inainte sa incepi,mai uita-te...

   Si tocmai cand credeam ca nimic nu ma poate surprinde astazi afara de vremea capricioasa si parca nehotarata asemenea unei Balante veritabile,ei bine,am dat peste un articol care mi-a atras atentia.Titlul sau este Cum sa nu ajungi ''fata batrana'' iar site-ul care il gazduieste are si el un nume cel putin curios,si anume www.mala-hierba.com.La prima vedere e drept ca mintea mi-a fugit la ''iarba rea'' care nu piere si bla bla bla,ce se mai spune despre asta.Mi-am zis ca e o gluma proasta,ca mintea mea dornica de analogii rapide si cretine de cele mai multe ori imi joaca feste,din nou,motiv pentru care m-am ambitionat sa citesc articolul integral,fara sa crancnesc macar.    Monica Stanescu,autor al Cum sa nu ajungi ''fata batrana'',incepe articolul prin asigurari oferite celor trecute de 33 de ani:ea are o veste buna.Slava Domnului - are o veste,si inca una buna.Vestea buna e ca ,,nu  e prea tîrziu să vă așezați la masă sau în fața ogl...

   Azi m-am amuzat teribil...am citit un post zglobiu,exuberant si incredibil de funny; cat despre comentarii = un deliciu.Cu gura pana la urechi,stralucire in ochi si dureri in zona abdominala.Uitasem ce misto sunt simptomele bunei dispozitii.In fine...ideea era ca femeia tot timpul se gandeste la NOI(ea si el adica) pe cand barbatul se gandeste la NOI dar altfel (el si pantalonii lui).    Ni la EA! Nu bag mana in foc insa daca femeia se gandeste la EA si fusta ei? Atunci cum stau lucrurile?Tot noi ramanem cei reci,egoisti,invidiosi,etc etc etc??? Si ma rog...de unde concluzia asta? Adica doar femeile ''este'' cele care simte si barbatii nu? Milenara disputa dintre Adam si Eva nu ia sfarsit si zau daca inteleg de ce.Si-asa au fost izgoniti din Rai...ce mai au de impartit? Pe criza asta numai de inghionteli ne arde..    Pe de alta parte e de inteles.Indiferent daca admitem sau nu,mereu suntem in cautarea Paradisului,perfectului,zenului,fericirii,multumiri...

   Zilnic pierd luptele cu mine,in fiecare seara ma intorc cu sufletu-mi mai zdrentuit decat ziua anterioara,scapanad printre dinti injuraturi birjaresti mascate in zambete perfide si cu asteptari exagerate.Imi fac aceleasi promisiuni in fiecare seara pentru ca,mai apoi,in fiecare dimineata sa le uit caci se pare ca la asta ma pricep cel mai bine.Sunt un uituc de conjuctura,cu prea mari si multe pretentii,pregatit pentru a minti orice femeie ca e cea mai frumoasa creatura pe care am intalnit-o,ca daca ar fi cazul as insela Moartea doar pentru a-mi petrece timpul ramas cu ea.Iar dupa cele cateva ore de somn adanc si fara vise ma trezesc si abia daca-mi amintesc numele.Plec teleleu prin lume fara protectie,increzator in aparente.In nici 4 metri sunt dezamagit.Simt frustrare.Deznadejde.Apatie.Dezgust.Timpul se scurge,ziua e pe duca iar eu ma vad obligat sa-mi ascult din nou doleantele.Nu vreau sa schimb nimic.Durerea ma face sa simt ce nici un alt sentiment nu o face.Azi voi spun...